Stiinta din spatele formarii obiceiurilor sanatoase te poate ajuta sa iti mentii rezolutiile de Anul Nou

În fiecare an, milioane de oameni își fac rezoluții, cele mai comune fiind legate de sănătate. Cu toate acestea, până la 80% dintre aceste rezoluții eșuează, de obicei în primele săptămâni. Drept urmare, multe persoane își repetă aceleași rezoluții an după an.

În același timp, rezoluțiile pot aduce un focus asupra unui domeniu important pentru tine. Studiind comportamentele care influențează sănătatea și scriind pe blogul „Become Your Healthiest You”, am descoperit că utilizarea strategiilor științifice poate crește șansele de succes în atingerea rezoluțiilor.

Setarea rezoluțiilor SMART

Rezoluțiile sunt similare cu obiectivele, iar dedicarea timpului pentru planificarea lor poate crește șansele de succes. Folosirea cadrului SMART (Specific, Măsurabil, Accesibil, Relevant și Temporal) este o bază bună pentru setarea rezoluțiilor.

O rezoluție specifică este clară și bine definită. Din păcate, majoritatea oamenilor stabilesc rezoluții vagi, cum ar fi dorința de a face mai multă mișcare, de a fi mai sănătoși sau de a pierde în greutate. Rezoluțiile care oferă o descriere clară a ceea ce dorești să realizezi (exerciții de trei ori pe săptămână timp de 30 de minute, pierderea a cinci kilograme) oferă mai multă direcție și sunt mai ușor de atins.

O rezoluție măsurabilă înseamnă că poți evalua când ai realizat-o. Un obiectiv de a mânca mai sănătos este dificil de măsurat, în timp ce un obiectiv de a consuma trei fructe pe zi este ușor de măsurat. Practic, rezoluția ta devine un țel clar.

De asemenea, rezoluția ta trebuie să fie accesibilă, adică realistă pentru tine. Obiectivele mari și pe termen lung pot fi mai ușor de abordat dacă sunt împărțite în obiective mai mici. Totuși, rezoluția trebuie să fie provocatoare, deoarece obiectivele provocatoare duc la performanțe mai bune și sunt mai satisfăcătoare.

O rezoluție relevantă este una semnificativă pentru tine. De exemplu, exercițiile fizice pentru a avea mai multă energie pe parcursul zilei. Rezoluțiile relevante sunt mai susceptibile de a fi intrinsece, spre deosebire de cele extrinsece, care sunt motivate extern (cum ar fi obținerea unei promovări sau câștigarea unui trofeu).

Ultima parte este setarea unei rezoluții care are un termen limită. O rezoluție fără un termen limită rar este realizată. O rezoluție temporală ajută la prioritizarea zilelor și săptămânilor până la atingerea ei. De exemplu, dacă rezoluția ta este să pierzi cinci kilograme în două luni, acest lucru poate fi baza planului tău pentru a o atinge.

Succesul în atingerea rezoluției

Un plan de implementare bun este la fel de important ca o rezoluție clară. În unele cazuri, poate fi necesar să îți schimbi mediul pentru a sprijini rezoluția. Acest lucru poate însemna să muți gustările din vedere, să îți pui echipamentul de antrenament lângă ușă sau să folosești notițe autocolante ca mementouri.

Dacă rezoluția ta necesită începerea unui nou obicei, combină-l cu unul pe care deja îl practici. Dacă vrei să folosești ața dentară, combin-o cu periajul dinților. Combinarea unui obicei nou cu unul vechi este cunoscută sub numele de „piggybacking” sau „stacking”.

„Temptation bundling” este o versiune mai specifică a „piggybacking-ului”, în care alegi o activitate care îți place și o combini cu cea dorită. Dacă vrei să începi să faci exerciții, combină-le cu un serial TV preferat, un podcast sau muzică. Persoanele care au folosit „temptation bundling” cu audiobook-uri au fost mai susceptibile să își mențină rutina de exerciții.

Pentru a te încuraja pe parcurs, încearcă gândirea pozitivă. Acest lucru poate fi la fel de simplu ca să-ți spui „Pot să fac asta”, „Sunt mândru de mine pentru că încerc” sau „Am puterea de a-mi schimba mintea” de câteva ori pe zi. Gândirea pozitivă poate ajuta la creșterea perseverenței și se crede că mărește neurotransmițătorii dopamină și serotonină, asociați cu plăcerea și starea de spirit.

Sprijinul celor din jur te poate ajuta, de asemenea, să îți atingi rezoluția. Persoanele cu rețele de suport social mai mari sunt mai susceptibile să-și atingă obiectivele. Sprijinul social poate fi împărțit în patru categorii:

• Sprijin instrumental: cineva face ceva pentru tine, cum ar fi să te ducă la sală sau să te ajute cu planificarea meselor;
• Sprijin informațional: cineva îți oferă sfaturi, fie că este vorba de familie, prieteni sau profesioniști precum doctorul sau dieteticianul;
• Sprijin de evaluare: feedback constructiv din partea acelorași persoane care oferă sprijin informațional;
• Sprijin emoțional: persoane care oferă iubire, empatie și grijă.

Provocări și eșecuri

Chiar și cu o planificare corespunzătoare, provocările și eșecurile pot apărea și sunt o parte normală a procesului de schimbare a comportamentului sau de încercare a ceva nou.

Unele eșecuri pot fi temporare, cum ar fi o boală care întrerupe programul de exerciții. Altele pot apărea regulat, cum ar fi petrecerile care pot afecta dorința de a mânca sănătos. Aceste provocări pot fi minimizate prin planificare prealabilă. De exemplu, poți contribui cu o mâncare la petrecere care se potrivește nevoilor tale.

Dacă apare un eșec, acceptă-l ca parte naturală a procesului. Concentrează-te pe progresul făcut până acum și revizuiește-ți planul. Ce a funcționat până acum? Este ceva ce trebuie să modifici pentru a face față provocărilor viitoare?

Începerea unui comportament nou poate fi uneori un proces de încercare și eroare, iar învățarea din eșecuri poate sprijini succesul viitor. Mult succes și La mulți ani!